Nunta – un circ penibil si inutil

Nunta - un circ penibil si inutil

Nunta – un circ penibil si inutil

Nu stiu altii cum sunt dar eu cand aud de o invitatie la o nunta ma apuca dracii. Cand vad plicul ala cu invitatia aia stupida, inflorata sau cartonasul ala legat cu fundita si zambetul cretin al cate unuia care ma invita la nunta simt cum imi creste tensiunea. Cand ma mai si suna pentru confirmare de sapte ori pe zi ma apuca si mai tare dracii .

Pai motivele sunt simple . Sunt nevoit sa ma imi sacrific timpul liber , sa imi leg/lipesc de masina tot felul fundite si buchete care o fac sa arate ca pomul de craciun, sunt nevoit sa ma imbrac ca un popandau si eventual sa imi stric sacoul Armani cu o floare stupida de plastic , sunt nevoit sa suport acea “muzica” pentru toate gusturile , sa zambesc la toti cretinii , sa mananc acelasi aperitiv din trei felii de salam, rulada de piept de pui si doua masline + sarmale+ friptura de porc+tort, sunt nevoit sa vad spectacolul grotesc in care zeci de femei trecute de o varsta danseaza cu miscari lascive si pentru toate astea culmea sunt nevoit sa mai platesc si o groaza de bani .



Ati observat cum te analizeaza toti la nunta ? Cum se forteaza toti sa socializeze ? Nimic mai fals . Pai ce sa discut eu cu matusa de a treia a varului de-al doilea care proaspat iesita la pensie iti spune “ Mai Vali dar ce mare ai crescut , mai ti minte cand ai fost la noi odata cand aveai 3 ani etc “ Mereu am fost pus in incurcatura de situatiile astea.

Dragii mei visati la o nunta ca in povesti ? Atentie ca o rochie de mireasa costa de la 4000 de ron in sus . Mda ca sa fie purtata o noapte. Cat de cretin trebuie sa fi sa dai peste 1000 de euro pe o rochie pe care o porti o noapte . Mai nou vazand americanii ca femeile s-au mai desteptat si ca au inceput sa isi vanda de la una la alta rochiile au mai inventat un obicei – “ trash the dress “. Adica se aduna proastele de prietene ale fericitei dupa nunta si dupa niste poze penibile rup rochia. Nu radeti ca obiceiul a fost adoptat si adaptat pe scara larga in Romania.

Nimeni nu se distrează la o nuntă

E un loc cu prea multi oameni diferiti intre ei ca sa te poti distra. Ca sa te distrezi cu un grup de oameni, trebuie sa gasesti un numitor comun. Dacă grupul e destul de divers, numitorul comun e atat de jos, incat coboara din placut spre tolerabil. Muzica e sa o tolereze toată lumea. Mancarea la fel. Atmosfera. Pentru ca acolo e si bunica, si varu ‘ si fostul coleg de banca din liceu. Trebuie sa suporte toti, deci nimic nu e destul in vreo directie incat sa bucure pe cineva. In afara de unchiul ala care se imbata si se uita libidinos spre domnisoarele de onoare, nimeni nu se distreaza. Si ala nu se pune.

Iar obiceiurile coboara dinspre tolerabil spre abia suportabil pentru orice om normal. Nimeni nu vrea sa vada partea aia cu popa care canta pe nas si pune coroane pe cetateni. Nici partea cu semnatul in fata omului cu o curea tricolora pe umar. Super tare, frate, acuma ti-au dat voie un barbos si un functionar public sa faci sex cu gagica-ta! Ce bine ca eram si eu de fata, sa nu ratez asemenea prilej!

Mirele e cel mai mare ipocrit de la toata adunarea. In sinele lui nu da un rahat zburator pe tot evenimentul, dar stie ca e important pentru femeie, pentru ma-sa, tac-su, ma-sa ei si tac-su ei. Asa ca isi trage un ranjet si le face pe plac tuturor. Invata si dansul mirilor, daca trebuie. Stie ca, daca se comportă exemplar la nuntă, o sa primeasca foarte, foarte multe felatii. Cel putin în urmatorul an, pană le moare relatia din punct de vedere sexual.

Si nici mireasa nu se distreaza. Chit ca a visat ea clipa asta de cand avea sase ani si papusile Barbie i-au spus ca trebuie sa viseze asta, atata presiune si atentie asupra ei face din ziua magica mai mult un examen decât o relaxare. Na, diferenta dintre reclama si produsul rezultat. 

E o pierdere de timp alimentata doar de narcisism

Oricarei fetite ii este bagat pe gat mitul miresei fericite de catre Disney si restul cu mult inainte de a intelege ce are intre craci. O indoctrinare de-asta constanta, care duce la un cerc vicios. Ti se spune inca din copilarie ca ai o zi in care esti Printesa Universului, cea mai speciala femeie si cea mai fericita, ca sa  muncesti si platesti sa iti construiesti ziua aia după tiparele pe care ti le-a dictat societatea si na, normal ca la sfarsit te bucuri de ea. Pentru ca…  placebo. Si ca e unul dintre putinele locuri in care e social acceptat sa cersesti atentie.

Ba chiar e incurajat de toată industria auxiliară nuntilor: producatorii de diamante care incearca sa te convinga ca dragostea e proportionala cu un pietroi umflat artificial la pret, popii care îti cer bani sa iti confirme ca e OK cu cel de sus sa i-o bagi lu ‘ gagica-ta, industria organizatorilor de nunti si luni de miere. E un intreg segment de populatie care traieste doar din propagatul ideii ca evenimentul asta e super-important si ca trebuie sa le decartezi lor bani, ca sa iasa fresh spectacolul in care mireasa e personaj principal.

Pana la urma la asta se rezumă toată nunta: o oportunitate pentru o fata sa fie personaj principal într-un spectacol. O chestie de care nicio fata sigura pe ea si cu un ego matur n-ar avea nevoie, cel putin la pretul asta. E la fel de jenant ca si cum ai vrea sa-ti ridici statuie.

Planificarea unei nunti e un cosmar





Sigur, pentru o pitipoanca intretinuta care oricum nu are nimic de facut intre sedintele de shopping si salon, planificarea nuntii e fix o chestie de-aia de ocupat timpul într-un mod placut. Pentru o femeie normala, care trebuie sa jongleze asta si cu munca, si cu viata de om activ, e o grija in plus care e acolo doar pentru ca i s-a confirmat de catre toata lumea ca la sfarsit o sa se simta bine.

E un obicei invechit care nu mai are sens financiar

Nunta traditională avea un scop. O utilitate. Tot satul se aduna să ii ajute pe tineri în pornitul spre o noua viata. Babele se ocupau de facut mancare pentru nunta. Barbatii faceau o claca si ajutau la construitul unei case. Resursele comunitatii se strangeau sa le dea un start insurateilor.

Sau, in cazul nobililor, sa marcheze o uniune dintre case. Stim asta din istorie. Acolo da, trebuia marcata puterea familiilor si a noii aliante.

In timpurile moderne insa, la clasa mijlocie urbana, nunta e un bastard intre cele două forme traditionale. Nuntasii dau cu banul, care se duce in mare parte pentru acoperirea costurilor nuntii si mai ramane si cuplului de o masină fara pretentii. Consumerismul a deturnat resursa aia a comunitatii spre eveniment, care suge o mare parte din banii adunati, fara sa aduca altceva decat show.

Si asta pentru ca, desi are radacini in taranul cu greieri in calcai, clasa mijlocie se simte putin de vita nobila si vrea sa o arda somptuos. Asa ca intre „ajutor din partea comunitatii” si „festin pe banii familiei”, nunta a ajuns ceva complet gretos: „festin din partea comunitatii”. Nu ma deranjeaza ca dau zece milioane sa ma duc la o nunta. Ma deranjeaza ca din aia zece, sapte se duc pe mancare, lautari si florile alea ridicole de pe masa si pe fotograful care le gadila.

Iar de la clasa mijlocie în jos, toata partea monetara a nuntii e o schema piramidala in care toata lumea pierde. Te duci la nunta varului, e obligat să vina si el la a ta. La nunta ta varul vine cu copilul, asa ca esti obligat să te duci si la nunta copilului. Si tot asa, din obligatie in obligatie si din generatie în generatie, fiecare familie are un carnetel mintal de nunti la care au fost si de nuntasi pe care trebuie să ii cheme la o nunta a familiei, ca sa recupereze investitia. Asa ca se organizeaza un cerc vicios de nunti si de pierdut bani. Pentru ca meniurile, lautarii,  florile si fotograful trebuie să fie platite de fiecare data.

In afara de familia apropiata, chiar nu-i pasa nimanui

La fiecare nunta, daca incluzi nasii si doi prieteni apropiati, cu parintii sunt maximum zece oameni carora le pasa de ce se intampla acolo. Restul se duc din obligatie, de complezenta si sa le faca pe plac mirilor. Stiu ca se ard la buzunar, dar macar sunt determinati sa manance si sa bea de banii aia.

Iar astia sunt doar nuntasii. Restul oamenilor sunt chiar sictiriti de nunti. Ca nu mai e comunitatea aia mica, in care fiecare nunta este eveniment. E urbe. Si in urbe, in perioada nuntilor, vezi mirese pe orice colt de strada. Snopuri se fotografiaza in parcuri. Peste tot alaiuri de nuntasi care claxoneaza si se gudura. E dragut cand vezi o nunta. Dar cand trec carduri-carduri de dimineata pană seara, e doar obositor. Toti sunt stridenți si toate miresele cred ca sunt centrul atentiei. Doar ca, din cauza numarului ridicat, nu au cum să fie. Sunt doar un personaj colectiv. O invazie de cateva luni de femei in alb, care se cred toate starleta momentului. O chestie pe care te obisnuiesti sa o ignori, cat e sezonul, la fel cum ignori puful de plop cand e sezonul lui.

Mai bine faci orice altceva

Serios. Vrei să formezi oficial un cuplu si sa stie toti cunoscutii tai asta? Decat sa-i inviti sa se uite la tine cum te dai in spectacol si faci dansul pinguinului la gramada, mai bine organizezi niste seri cu fiecare. Cate unul. Grupuri mici. Cum se potriveste. Cu activitati specifice grupului, in care se simte toată lumea bine. De la baut la paintball sau alte activitati care le fac placere. Sa fie personal, prietenos si despre conexiuni reale intre oameni, nu obiceiuri si ritualuri fara sens. Sunt sigur ca multi ar fi mai fericiti chiar sa-si dea banii pentru o seara de-asta decat pentru o nunta. Iar cu banii si timpul economisiti pe saritul evenimentului poti sa-ti iei sotul/sotia la o luna de calatorit si distractie. Toata lumea o sa fie mai castigata si mai fericita. In afara de proprietarii de restaurante, lautarii, vanzatorii de flori si inele.

Inchideti cercul vicios si nu va mai prezentati la nunti!

 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Pin on PinterestEmail this to someone